Biserica Mănăstirii ”Schimbarea la Față”

   Mănăstirea Schimbarea la Faţă a fost ridicată în anul 1996, prin grija PS loachim Băcăuanul. Iniţial s-au amenajat câteva chilii în casa filozofului Mihail Ralea. Paraclisul s-a zidit între 1997 şi 1998, biserica mare înălţându-se între anii 1999 şi 2004. Casa Ralea a intrat în proprietatea publică a statului român şi totodată în administrarea Episcopiei Huşilor printr-o hotarâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial pe 29 iunie 1995. De atunci, oamenii Bisericii au făcut modernizări care au schimbat aproape în totalitate imobilul vechi, cu ajutorul sponsorilor .

Lăcaşul din deal

   La Mănăstirea "Schimbarea la Faţă", lăcaş ridicat deasupra Huşului, în marginea pădurii Dobrina, sute de oameni ajung sărbătoare de sărbătoare, ca la o "Golgotă" unde îşi găsesc alinarea. Le este greu credincioşilor să explice de ce aleg lăcaşul acesta pentru reculegere şi de ce urcă, zi de zi, pînă în vîrful dealului, când jos, în vechiul târg, sânt atâtea lăcaşuri gata să îi primească. "Mai multă linişte", spun unii. "Maicile sânt foarte omenoase, iar părintele ne e duhovnic", spun alţii. Mănăstirea frumoasă, care privită din josul celor peste 100 de scări, pare că are turlele agăţate de cerul albastru, îi primeşte pe toţi. Deasupra uşii de lemn, scrie numele celui care, prin sârguinţa sa, le-a dăruit huşenilor această bijuterie pentru suflet: Preasfinţitul Ioachim Mareş.

   Mănăstirea a fost înfiinţată în luna aprilie 1966, pe fosta proprietate a omului de cultură Mihail Ralea, având obşte de călugăriţe. La 6 mai 1996 se instalează aici primul vieţuitor, Ieromonahul Timotei Condurache, de la mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ca preot slujitor al aşezământului. Mănăstirea a fost populată în continuare cu maici de la Techirghiol, de la Pârveşti, judeţul Vaslui şi surori din lume. În Casa Ralea s-a organizat stăreţia, trapeza, bucătaria, chiliile şi camera pentru oaspeţi. Pentru efectuarea slujbelor zilnice s-a improvizat un mic paraclis într-una din camerele casei scriitorului.

În vederea ridicării bisericii mănăstirii s-a elaborat proiectul şi s-a început aprovizionarea cu materialele de construcţie, iar în cursul anilor 1997-1998, construcţia a fost terminată.

   Faţadele exterioare ale bisericii sunt căptuşite cu draniţă. Ridicarea acestei frumoase şi impunătoare biserici, care se vede de la mari distanţe când se circula pe şosele venind dinspre Iasi, Crasna sau Huşi, nu s-ar fi putut realiza în aşa de scurt timp fără aportul deosebit al Episcopului de Huşi, Ioachim.