Huși - personalități locale

Conform Dicționarului personalităților hușene editat în 1995 în "Istoria Husilor" sub semnăturile Linei Codreanu și a lui Theodor Codreanu, peste 300 de personalități de talie naționala, sau chiar mondială s-au născut, sau au trăit la Huși. Pentru a nu nedreptăți pe cineva, lista nu este decât o enumerare foarte scurtă și poate fi îmbunătățită de dumneavoastră. Fiind foarte greu de făcut  o ierarhizare clara a personalităților, singura ordine va fi cea aleatorie și mai ales a unor personalități naționale mai presus de orice îndoială.

1. ANGHELUȘ, Ioan Alexandru (1937-1986). Excelent profesor, poet si publicist. Născut la Nuci, jud. Ilfov, face facultatea de romana-istorie la București unde ii cunoaște pe N. Labiș si G. Călinescu. După facultate a predat la Liceul "Cuza-Voda" din Huși timp de peste trei decenii. Autor al volumelor: "Nunțile focului" (1971); "Ambrozie și nectar"(în colaborare cu A.D. Tudosie, 1978); "Jurnal de idei", "Drumul cuvântului"(1980); "Panda de seara"(1983); "Cumpărătorul de bufnite" (1985); "Cai de lut" (postum, 1992). Autor a forte multe articole de critică și istorie literara publicate în România Literara, Ateneu, Cronica, Astra, Convorbiri Literare, Vremea Noua; redactor al revistei "Zorile" a Liceului "Cuza-Voda"; creator al unei veritabile scoli de scriitori prin cenaclul Casei de Cultura. După 1989, o strada din Huși ii poarta numele precum și Cenaclul literar de la Casa de Cultura. A lăsat în manuscris multe volume de critica literara și poezie.
2. ANASTASIU, Victor (1886-1972). Născut la Huși. Medic si psihofiziolog. Doctoratul în medicina. Contribuții fundamentale în medicina aeronautica și expert tehnic al Ligii națiunilor (1929). Părintele Centrului de Medicina Aeronautica București. Lucrări mai importante: Omul zburător. Cercetări medico-aeronautice (1921); Tensiunea arteriala la aviatori (1925); Contribuții la studiul tensiuni arteriale la aviatori (1927).
3. ALMOGEN, David (1827-1917) Născut la Huși. Medic dedicat tuturor oamenilor din localitate. A fost directorul spitalului israelit din Huși (1880) și apoi al Spitalului orășenesc (1889). A participat la războiul de independenta ca medic și s-a pus la dispoziția armatei romane, deși nu era recunoscut ca cetățean roman. A inventat brancardelele speciale folosite de ambulanta romana în Războiul din 1877-1878. A fost decorat cu ordinul Steaua României in rang de cavaler și a primit cetățenia română alături de alți evrei din Huși care au participat la război.
4. BĂLȚATU, Adam(1899-?). Născut la Huși. Pictor important în România. Acuarelele sale sunt considerate adevărate capodopere. Are ca maeștri pe Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian. A lucrat ca profesor la Institutul de Arte Plastice "N Grigorescu" din București intre 1950-1966. Are ca lucrări importante: Peisaj din Huși , Poarta, Case si lumina, Case vechi din București, Lumina de vara, Toamna prin sat, Autoportret.
5. BĂLȚATU, Gheorghe(1905-1978), născut la Huși. Doctor in viticultura. Cercetări în domeniul viticulturii și vinificației, precum și în combaterea dăunătorilor. Înființează la Huși o colecție de soiuri în care studiază rezistenta viței de vie la filoxera. Reface vinoteca scolii viticole din Huși. Publică peste 100 de studii, articole și lucrări cu caracter vitivinicol. Elaborează primele cărți pe cartele perforate, fiind un pionier al învățământului programat . Printre lucrările sale putem aminti: Vinificația și chimia vinului (1961 în colaborare cu I. Potec, V.D. Cotea, C. Tardea), Mana vitei de vie (1953), Ghid-disc pentru avertizarea manei .
7. CANTEMIR, Dimitrie (1673-1723) Cărturar, filosof, istoric, domn al Moldovei. Născut la Huși (după unii istorici la Silișteni-Urlati, lângă Huși), este ales domn la moartea tatălui sau, dar neconfirmat de către Poartă. După revenirea la domnie în 1705 face o alianță cu Petru cel Mare sperând astfel să elibereze țara de turci. In bătălia de la Stănilești turcii ies învingători, iar Cantemir este nevoit sa se exileze în Rusia cu familia. La 11 iunie 1714 este ales membru al Academiei din Berlin. Scoate mai multe lucrări de filosofie (Divanul-1698), logică (Mic compendiu de logica generala-1705), muzicologie (Cartea științei muzicei după felul literelor-1700), geografi (Descrierea Moldovei-1716), politică (Cercetarea naturala a monarhiilor-1714), istorie (Viata lui Constantin Cantemir-1716; Istoria creșterii și descreșterii curții Otomane-1714-1716; Evenimentele Cantacuzinilor și Brancovenilor-1718; Hronicul vechimei a romano-moldo-valahilor-1722) și literatură (Istoria ieroglifica-1705).
8. CERNATESCU, Radu (1894-1958). Născut la Huși. Chimist cu activitate deosebita pe plan științific. Membru al Academiei Romane si fondator al Institutului de chimie moleculara "Petru Poni" din Iași. Ca merite principale i se pot atribui: sintetizarea si studierea sulfocianatilor complecși, metoda de sinteza ai unor complecși ai mercurului și cadmiului cu diaminele ciclice , aminele hidrosulfitilor de cobalt si nichel bivalent. A desfășurat o vasta activitate didactica. A fost ales membru corespondent al Academiei Ungare
9. COTESCU, Octavian (1931-1985). Nascut la Huși. Mare actor roman de teatru si de film. Profesor la IATC București. A jucat într-un număr impresionant de piese de teatru și a avut o vastă activitate în televiziunea romana, foarte iubita de telespectatori,în special prin schița Tanța și Costel și continuarea acestora. Alte piese de teatru: Prostii sub clar de luna, Unchiul Vanea, O scrisoare pierduta, Tartuffe. In filme ca: Operațiunea monstrul; Ion-blestemul pământului, blestemul iubirii, a jucat alături de cei mai mari actori romani.
10. CUZA, Alexandru Ioan (1820-1873). Născut la Huși după istoricul Ion Lupașcu, care dovedește ca locul de naștere este la Huși pe strada I.Gh. Duca la nr. 58. N. Iorga, în fruntea Comisiei pentru monumente istorice la acel timp a luat masuri ca prin Decret regal (1940), acea casa sa fie considerata monument istoric. In Enciclopediile apărute după acea data dau ca loc de naștere Husul. Domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și ales domn al Tarii Românești la 24 ianuarie, realizându-se astfel unirea celor doua Principate. Reformele sale liberale au intrat in legenda, și a pus bazele dezvoltării României moderne, având drept colaborator un alt mare hușean, Mihail Kogălniceanu. Printre reformele sale se numără: reforma agrara, reforma învățământului, secularizarea averilor mănăstirești, reforma armatei și a politiei etc. A fost înlăturat de la putere în urma unui complot în februarie 1866, stabilindu-se in Germania. Moare la Heidelberg la 15 mai 1873. La Huși strada centrala si liceul ii poarta numele, dar responsabilii culturii hușene nu au avut grija de casa memoriala, care a fost demolata de timp și neintervenția oamenilor.
11.Dabija Nicolae (n. 15 august 1837, Huși, județul Vaslui - d. 2 decembrie 1884, Paris, Franța), general, ministru de război, ministru al Lucrărilor Publice în trei mandate și ministru interimar la Finanțe. A fost ministru de război în perioada 8 ianuarie - 10 iulie 1879. În perioada 24 octombrie 1880 - 1 august 1884 a fost ministru al Lucrărilor Publice în trei guverne, precum şi ministru interimar la Finanțe între 10-27 aprilie 1881.S-a stins din viață la 2 decembrie 1884, la Paris.
12. DIMITRESCU, Ștefan (1886-1933). Născut la Huși, a fost unul dintre cei mai mari pictori ai României. A fost un prieten al lui Nicolae Tonitza împreuna cu care a organizat prima sa expoziție de pictura. După studii la Paris va deveni în 1928 rector la Școala de Arte Frumoase din Iași. În 1926 formează împreuna cu Tonitza, Siroto si Oscar Han "Grupul celor patru".
13. GIUGARU, Alexandru (1897-1987). Fiu al Husului și unul dintre cei mai mari actori romani de comedie. A jucat de nenumărate ori alături de Birlic pentru televiziune și în teatru. A obținut titlul de Artist Emerit și Premiul de stat (1964) pentru activitatea sa. A făcut roluri memorabile în Năbădăile Cleopatrei (1925); Legenda celor doua cruci (1925); O noapte furtunoasa (1942); O scrisoare pierduta (1953); Cererea în căsătorie (1926); Directorul nostru (1955); D-ale carnavalului (1958); Doua loturi (1957); Telegrame (1959); Bădăranii (1960); Tudor (1962); Mofturi 1900 (1964); Răpirea fecioarelor (1967).
14. HUSI Viorel (1911-1972) Născut la Huși. Pictor si desenator. Debutează la Salonul Oficial în toamna anului 1926 la doar 15 ani. Succesul obținut îl încurajează să participe la mai multe expoziții colective în 1927 și 1929. Studiază la Paris și are ca prieteni pa Matisse, Utrillo s.a. Având o fire retrasa și o sănătate precara, participa la mai multe expoziții colective, dar nu-și deschide o expoziție personala decât în 1967. In 1975 a vernisat o expoziție care a produs o adevărata revelație. Dintre lucrările sale amintim: Peisaj din Huși, Case la Prut, Casa părăsita din Huși, Ulita din Huși, Spre Dobrina, Casa părinteasca, Cules de vii la Huși, Curtea spitalului din Huși, Peisaj la marginea Husului, Case printre vii, Locomotiva din gara Huși etc.
15. JOMIR, Mihai (1833-1901) Om politic hușean. Unionist și om de încredere al lui M. Kogălniceanu Comandant al gărzii civice din Huși și apoi primul Primar al Husului. A fost reales de 3 ori datorita activității sale. Printre realizările sale: delimitarea perimetrului orașului, a pus bazele serviciului cadastral și fiscal, a înființat 3 școli și seminarul, a întărit Unitatea de Pompieri, a instalat conducte de apa și cișmele. O strada din Huși ii poarta numele.
16.KOGĂLNICEANU, Mihail (1817-1891) Poseda o moșie strămoșeasca la Rapi (în apropiere de Huși). A moștenit de la tatăl sau via și podgoria din Huși, de lângă biserica catolică. Îndrumător spiritual, scriitor și om politic. Studii în Franța și Germania. A inaugurat direcția națională și populara în literatura prin revista Dacia literară (1840). Ia parte la revoluția de la 1848 din Moldova. A avut un rol major în lupta pentru unirea Principatelor și a fost prim-ministru a lui Al.I. Cuza (1860), ministru de externe (1877), ministru plenipotențiar al României la Paris (1880), senator și strălucit orator. A fost deputat de Fălciu.
17.LUPU, Nicolae (1876-1946). Născut la Arsura, lângă Huși. Medic și mare om politic. Liberal din 1907, devine președintele Partidului Țărănesc (1924-1926). Devenit vicepreședinte în 1926, creează o disidență, practic propriul sau partid țărănesc, care s-a numit "aripa lupistă". După 1933 este antinazist și pacifist. Va reveni la P.N.T. în 1937, pentru ca în 1946 să creeze Partidul Țărănesc-Democrat. A fost deputat de Huși și a editat aici ziare politice.
18. MALAXA, Nicolae (1884-1965). Născut la Huși la data de 10/22 decembrie. fondator al industriei naționale moderne din România. Studiile le-a făcut la Iași și la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, Germania, primind diploma de inginer. Cel care a polarizat energiile și talentul poporului roman în direcția realizării unei industrii naționale, întemeind uzinele ce i-au purtat numele (pana în 1941). Malaxa a inițiat și implantat în România industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comanda (1936-1937); tuburi de otel fără sudura (1937 după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatura optica (1938).
19. OBREJA, Alexandru (1908-1985) Născut la Gugești, lângă Huși. Geograf de mare prestigiu. Cariera universitara de excepție din 1940. Este profesor doctor docent și autor a peste 60 de lucrări. S-a ocupat de geografia populației, a așezărilor omenești, a morfologiei Podișului Moldovenesc. A publicat lucrările: Metodica predării geografiei (1967 în colaborare cu V.Hilt si S.Veza); Istoria dezvoltării geografiei în România (1972); Memoria continentelor(1975); Dicționarul geografic al județului Iași (1979) ; Drumuri si popasuri prin Moldova (1983), Câmpia Tecuciului (1967- teza sa de doctorat).
20. OLAREANU, Costache (Născut in 1929 la Huși). Scriitor roman de prestigiu. A creat în special proza scurta și romane. A obținut în 1979 Premiul Uniunii Scriitorilor. Promotor al unei direcții originale în proza romanească cunoscut sub numele de "Grupul de la Târgoviște", alături de Radu Petrescu și Mircea Simionescu. Din 1995 membru in consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. Cetățean de onoare al Husului din 1999. Din operele sale putem cita : Vedere din balcon (1971), Confesiuni paralele (1978), Ucenic la clasici (1979), Ficțiune și infanterie (1980), Fals manual de petrecere a călătoriei (1982), Avionul de hârtie (1983), Cvintetul melancoliei (1984), Cu cărțile pe iarba (1986), Dragoste cu vorbe și copaci (1987).
21. PENISOARA-STEGARU, Viorel (născut la Duda-Epureni în 1934). Pictor-scenograf. licențiat în 1960 al Academiei de Arte "N. Grigorescu" din București. Expune în saloane naționale și internaționale de pictura și grafica. Pictor-scenograf la Teatrul Național din Craiova unde a realizat peste 100 de spectacole. A expus la Huși cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani de la ctitorirea Bisericii Sf. Apostoli și Pavel de către Ștefan cel Mare.
22.POPESCU-NEVEANU, Paul (1921-1994) Psiholog si psihopedagog recunoscut pe plan internațional născut la Huși. Cariera universitara la București. Dintre operele sale importante putem aminti: Tipurile de activitate nervoasa superioara la om(1961), Psihologie generala(1964, 1974), Psihologia creației actoricești (1969), Probleme ale învățării(1969), Studii psihologice privind dezvoltarea psihica a copiilor(1970), Personalitatea și cunoașterea ei (1970), Sensibilitatea - modalitățile de recepție senzoriala (1970), Introducere în psihologia militara(1970), Curs de psihologie generala(vol I și II 1976-1977), Dicționar de psihologie (1978)
23. RALEA, Mihai (1896-1964) Născut la moșia familiei de la Huși. Sociolog, psiholog, filosof, estet, eseist și om politic. Membru al Academiei Romane, director al revistei Viata Românească. A luat atitudine împotriva șovinismului și fascismului. Reprezentant al României la UNESCO. Ca remarcabil om de litere a anticipat ideea de opera deschisa (opera aperta) a lui Umberto Eco în Despre critica literara. A întemeiat o îndrăzneața "ontologie a obstacolului" pe care a si aplicat-o în cea mai importanta carte a sa - Explicarea omului. Opera sa vasta cuprinde și: Interpretări (1927), Pagini de memorialistica. Memorialul (1930), Atitudini (1931), Valori (1935), Nord-sud (1945), Explicarea omului(1944-1945), In extremul Occident (1955), Cele doua Franțe (1956), Istoria psihologiei (1958, în colab.), Sociologia succesului (1962, în colab.), Introducere în psihologia sociala (1966, în colab).
24.SENDREA, Ștefan. Diplomat roman născut la Huși. Doctor în științe politice și economice la Bruxelles (1866). Cariera diplomatica la Paris. A protestat împotriva presei franceze și engleze care calomnia România spunând ca țara ar fi antisemita și organizează masacrul evreilor. A arata ca "...acestea sunt grosolane exagerări împotriva cărora și israeliții din România au protestat".
25.TELEMAN, Gheorghe. (1838-1913) General de divizie al armatei romane născut la Huși. A participat la atacul de la Smârdan, primind pentru actele de bravura mai multe decorații și ordine. A fost deputat, senator, prefect și șef al partidului conservator din județul Fălciu. A fost primar al orașului Huși și o stradă îi poartă numele. In Huși exista doua statui ale eroului: una în parcul liceului, alta în cimitirul Eternitatea.
26.VÂNTU, Ioan G. Primar al Husului în 1936-1937. Presa vremii îl aprecia în cel mai înalt grad și s-a spus despre el ca "a făcut în doi ani cât alții în zece" (Octavian Gadei, directorul ziarului "Vocea Husului" din 7 oct. 1937). Între realizările sale amintim: construcția uzinei electrice, clădirea noului spital, în stil cubist cu subsol, parte și etaj (actualmente secția de chirurgie și ginecologie), Podul Ralea, crama-pivniță de la Școala de viticultura, lărgirea terasamentului și inaugurarea "trenului mare" Crasna-Huși. I.G. Vantu reprezenta Partidul Liberal
27.Zelea Codreanu, Corneliu. Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 Septembrie 1899 la Huși, cu numele de Corneliu Żieliński Codreanu. Tatăl, Ion Żieliński Codreanu (Żieliński fiind nume de origine poloneză) și-a schimbat numele în Zelea Codreanu în 1902. Mama sa, Eliza Zelea Codreanu (n. Brauner ), era de origine germană după bunicul patern. Codreanu a fost botezat în Biserica ortodoxă în același timp cu părinții săi. A fost liderul charismatic al extremei drepte naționalist creștine din România în perioada interbelica, al partidului " Garda de fier" sau al Legiunii "Arhanghelul Mihail"  cunoscuți și sub numele de legionari sau 'Cămășile Verzi".