Prima mențiune a Hușilor apare în Scrisoarea
din 17 decembrie 1487, trimisă de Ștefan cel Mare brașovenilor, scrisoare redactata în Huschy. Istoria Hușilor intră într-o nouă
etapa în timpul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), când va deveni reședință domneasca.
Acum 500 de ani, în 1495, într-o epoca de mare înflorire economică a Moldovei,
marele voievod a ctitorit, la Huși, Biserica Sfinții Apostoli
Petru și Pavel.
Și urmașii săi au acordat o deosebită atenție acestui târg: Bogdan al III-lea, Petru Rareș, Ilias Voda, Al.Lăpușneanu. Ioan Vodă cel Cumplit își organizează tabăra, în 1574, la Huși, în vederea pregătirii și desfășurării campaniei antiotomane. În 1598, în timpul domniei lui Ieremia Movilă, s-a înființat Episcopia Hușilor, în cadrul căreia au păstorit mari cărturari, ca: Dosoftei, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costache, Melchisedec Ștefanescu. La aceste mari instituții domnești, de secole, se poate adăuga și vestita prima Școală de viticultură - Dimitrie Cantemir, devenită în timp Liceul Agricol, înființată la data de 15 ianuarie 1908 de marii demnitari de stat Nicolae Lupu, Gh.Teleman, primarul Dobrea Dobreanu, sprijiniți de la centru de marile personalități ale agriculturii și învățământului, Spiru Haret și G.Ionescu-Sisești.
Primele documente scrise despre existenta plantațiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi apărut înainte ca denumirea de Huși să fie menționată. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun, datând 1415, rezulta o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei ne putem confrunta si cu alt document, datat 20 august 1436, regăsind, de fapt același spațiu menționat în 1415 ceea ce demonstrează că existau plantații de vii cuprinse pe plaiurile Epureni - Pâhnești - Huși.
În 1415, Alexandru Voievod dăruiește lui Nichita și Dobre doua sate la Drăslăvița...-Hușul de azi-, menționându-se în 1436 într-un alt document ...Iezerul și via ... de pe aceleași locuri. Documentele vremii ne mai dau de știre că intre anii 1600-1662 s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca și Ochi, la Huși ființând viile domnești.
Despre calitatea excelentă a vinurilor de Huși există consemnări chiar și mai vechi, ele aparținând unor călători străini care au străbătut Moldova medievală, semnificative fiind, în acest sens, fie și numai cuvintele scrise de Marco Bandinus, pe la 1646: Hușul, străveche așezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat și foarte mult căutat.
De la Ștefan cel Mare și Sfânt până la Alexandru Ioan Cuza -domnitor originar din Huși- mai toți marii voievozi ai neamului și-au avut reședința domnească, așezământ creștinesc și lăcaș pentru vinurile bune - în reședința domnească de la Huși.
Sunt locuri care, atrăgând parcă grația zeilor, au produs prin rodnicie și prin hărnicia oamenilor bunuri cu valoare perenă, au întreținut ocupații care au înnobilat aceste așezări.
Și urmașii săi au acordat o deosebită atenție acestui târg: Bogdan al III-lea, Petru Rareș, Ilias Voda, Al.Lăpușneanu. Ioan Vodă cel Cumplit își organizează tabăra, în 1574, la Huși, în vederea pregătirii și desfășurării campaniei antiotomane. În 1598, în timpul domniei lui Ieremia Movilă, s-a înființat Episcopia Hușilor, în cadrul căreia au păstorit mari cărturari, ca: Dosoftei, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costache, Melchisedec Ștefanescu. La aceste mari instituții domnești, de secole, se poate adăuga și vestita prima Școală de viticultură - Dimitrie Cantemir, devenită în timp Liceul Agricol, înființată la data de 15 ianuarie 1908 de marii demnitari de stat Nicolae Lupu, Gh.Teleman, primarul Dobrea Dobreanu, sprijiniți de la centru de marile personalități ale agriculturii și învățământului, Spiru Haret și G.Ionescu-Sisești.
Primele documente scrise despre existenta plantațiilor viticole pe plaiurile podgoriei de azi apărut înainte ca denumirea de Huși să fie menționată. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun, datând 1415, rezulta o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei ne putem confrunta si cu alt document, datat 20 august 1436, regăsind, de fapt același spațiu menționat în 1415 ceea ce demonstrează că existau plantații de vii cuprinse pe plaiurile Epureni - Pâhnești - Huși.
În 1415, Alexandru Voievod dăruiește lui Nichita și Dobre doua sate la Drăslăvița...-Hușul de azi-, menționându-se în 1436 într-un alt document ...Iezerul și via ... de pe aceleași locuri. Documentele vremii ne mai dau de știre că intre anii 1600-1662 s-au plantat vii întinse pe plaiurile Saca și Ochi, la Huși ființând viile domnești.
Despre calitatea excelentă a vinurilor de Huși există consemnări chiar și mai vechi, ele aparținând unor călători străini care au străbătut Moldova medievală, semnificative fiind, în acest sens, fie și numai cuvintele scrise de Marco Bandinus, pe la 1646: Hușul, străveche așezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat și foarte mult căutat.
De la Ștefan cel Mare și Sfânt până la Alexandru Ioan Cuza -domnitor originar din Huși- mai toți marii voievozi ai neamului și-au avut reședința domnească, așezământ creștinesc și lăcaș pentru vinurile bune - în reședința domnească de la Huși.
Sunt locuri care, atrăgând parcă grația zeilor, au produs prin rodnicie și prin hărnicia oamenilor bunuri cu valoare perenă, au întreținut ocupații care au înnobilat aceste așezări.
 |
| Emblema orașului |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu