Biserica romano - catolică "Naşterea Sfintei Fecioare Maria" - Huși

   Numele orașului «huși» este atestat documentar încă din anul 1487, începând cu această dată de fapt Hușul este reședință de curte domnească (1487-1852), apoi târg domnesc şi capitală de ocol din 1520, reședință de episcopie ortodoxă din 1589, oraş din anul 1832 când a devenit și reședință de ținut, și în cele din urmă judeţ între 1834-1949. Existența localității este atestată însă mult înainte de anul 1487, iar aici a existat o comunitate catolică încă înainte de anul 1420, când s-a declanșat prozelitismul husit în Moldova. La un secol după atestarea numelui Huși, mai precis în anul 1587, episcopul Bernardino Quirini, în urma unei vizite la Huși, relata că aici erau 1030 de case, dintre care numai 72 de familii erau catolice, cu un număr de 435 de suflete. De asemenea, episcopul Quirini notează că există aici o biserică catolică din lemn. Mai târziu, la 2 noiembrie 1646, episcopul Marco Bandini, vizitând Huşiul, relata că aici erau 124 de familii catolice, cu 682 de suflete.După mai bine de o sută de ani, raportul din 9 aprilie 1762 al prefectului misiunii, Giovanni Crisostomo di Giovanni, aminteşte două comunități catolice la Huşi: una în cartierul Corni, cu biserica Sf. Anton, şi cealaltă în oraş, cu biserica Sf. Cruce. Biserica veche din Corni a fost pe deal, în partea de nord-est.

 În anul 1840, episcopul Antonio de Stefano a construit o altă biserică, în locul în care se află cea de astăzi.Creșterea însemnată a comunității catolice din Huși, la sfârșitul secolului al XIX-lea se numărau aici 700 de familii, a făcut ca biserica ridicată la 1840 să devină neîncăpătoare. Astfel parohul Bernardin Just OFMConv. între anii 1898-1900 a construit o nouă biserică, cea actuală din Huți – Corni.
       Comunitatea catolică din Huși-Corni, din care în anul 1970 a luat ființă și parohia „Sf. Anton de Padova“ din centrul orașului, cu excepția mai multor ani din perioada dictaturii comuniste a fost păstorită de preoții franciscani conventuali, care cu mult spirit de sacrificiu s-au îngrijit de cele spirituale și chiar materiale ale credincioșilor, dar și de lăcașurile sfinte încredințate lor.
       De-a lungul anilor și din cauza diferitelor intemperii ale timpurilor biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Huși-Corni a suferit mai multe daune, fiind nevoie de mai multe intervenții de consolidare, renovare și înfrumusețare. Printre principalele consolidări și renovări amintim că în anul 1932, datorită faptului că strada Corni devenise punct de referință în oraş, s-a trecut la construirea unei fațade a bisericii către această stradă principală. Tot atunci s-au construit două turnuleţe pe cele două sacristii şi a fost supraetajat turnul clopotniță. Însă la cutremurul din 10 noiembrie 1940 acesta s-a prăbușit peste biserică dărâmând-o până la crucieră. Refacerea a durat mult din cauza războiului și a instaurării regimului comunist în România. Oricum, în anul 1957 s-au încheiat lucrările de renovare a bisericii.
       După anul 1990 datorită strădaniei preoților franciscani conventuali Iosif Simon, Andrei Ficău și Damian Pișta, s-au realizat mai multe consolidări și renovări ale actualei bisericii. 
       Din anul 2008 prin inițiativa părintelui paroh Benone Butacu OFMConv., cu sprijinul multor binefăcători și a autorităților locale, s-a demarat un amplu proiect de consolidare, renovare și decorare a bisericii. Astfel, s-a refăcut acoperișul, s-a restaurat mărețul altar din lemn care își are existența încă din anul 1900, s-au refăcut dușumeaua și podeaua, s-au realizat vitraliile și s-a refăcut în întregime pictura din biserică după un proiect pregătit în colaborare cu părintele profesor în sfânta scriptură Alois Bulai. 
       Astfel, comunitatea creștină catolică din Huși-Corni se bucură astăzi de o splendidă biserică, iar bucuria lor este împărtășită cu toți cei ce bună voie care trec prin Huși și binevoiesc să calce pragul lăcașului sfânt închinat Nașterii Sfintei Fecioare Maria. 

II. Picturile din biserică 

1. Pridvorul bisericii

       Credincioșii din parohia Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Huși – Corni sunt întâmpinați la intrarea în biserică de două chipuri senine și primitoare: Sfântul Francisc de Assisi, cel care a realizat cea mai profundă reformă în istoria Bisericii pentru trăirea autentică a Evangheliei și a cărui spiritualitate îi însuflețește pe păstorii comunității și pe creștinii de aici; Fericitul Ioan Paul al II-lea, cel care a întrupat modelul păstorului total pentru timpurile contemporane învigorând trăirea creștină cu un elan care a contaminat toată suflarea umană.

2. Tablourile de pe centrul bisericii

            Biserica, întrucât este locaș de cult, celebrează misterele răscumpărării, astfel grafica artistică are ca obiectiv reprezentarea acestor taine. Pe tavanul bisericii din Corni-Huși s-au reprezentat momentele principale din viața publică a lui Isus, Fiul lui Dumnezeu întrupat la plinirea timpurilor de la Duhul Sfânt din Maria Fecioara. Ele sunt reprezentate în următoarea ordine, conducându-i pe credincioși spre altar: Botezul lui Isus, Isus în grădina Ghetsemani, Moartea lui Isus, Învierea lui Isus și Înălțarea lui Isus.

3. Tablourile de pe bolta altarului

            Tot misterul lui Cristos este celebrat și făcut prezent în mod nesângeros în sfânta Euharistie instituită de Mântuitorul în ajunul pătimirii sale la Cina cea de Taină. Reprezentarea ei grafică prezintă imaginea centrală pentru cei care intră în biserica din Huși-Corni și este scopul principal al adunării comunitare. Picturile din această parte măreață a bisericii reprezintă trei evenimente deosebite: Cina cea de taină, Buna Vestire și Sfânta Familie, încadrată în tabloul care îl reprezintă pe Isus în templu la 12 ani. Motivul plasării Bunei vestiri și a Sfintei Familii în prezbiteriu este pentru că Buna Vestire reprezintă momentul istoric decisiv al misterului Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, iar Sfânta Familie este modelul imperativ de urmat pentru credincioșii din toate timpurile.

4. Picturile de pe părțile laterale            Biserica din Huși-Corni fiind închinată Nașterii Sfintei Fecioare Maria, responsabilii pastorali, echipa de arhitecți și pictori care au dat veșmânt artistic „Casei lui Dumnezeu”, au ales ca temă principală misterul Maicii Domnului prefigurată și pregătită în Vechea Alianță și apărută în istorie la plinirea timpurilor. Astfel avem următoarele reprezentări:- Pe partea stângă - de la intrarea în biserică până la altar, sunt reprezentate momentele cele mai importante din istoria mântuirii Vechiului Testament care au prevestit și pregătit Întruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria, și anume: Protoevanghelia (îi reprezintă pe protopărinții Adam și Eva alungați din paradis), Sara (soția lui Abraham), Rahela, Debora, Rut, Estera și Iudita.- Pe partea dreaptă - sunt prezentate evenimentele de referință din istoria-taină a Feciorei-Mame a lui Dumnezeu, și anume: Prezentarea Mariei la Templu, Logodna Sfintei Fecioare Maria, Fuga în Egipt, Prezentarea lui Isus la Templu, Nunta din Cana Galileii, Pietà (tabloul care o prezintă pe Sfânta Fecioară Mamă a lui Dumnezeu cu trupul neînsuflețit al lui Isus în brațe) și Înălțarea la cer Sfintei Fecioare Maria.

5. În Crucieră            În crucieră este realizată o sinteză teologică a misterelor reprezentate pe cele două laturi. Toată istoria Vechii Alianțe este concentrată în cele două table ale Legii, legământul încheiat de Dumnezeu cu poporul său ales (partea stîngă). Întrucât acest popor s-a dovedit de multe ori infidel Alianței, Dumnezeu a încheiat un nou Legământ definitiv în Sângele Mielului pascal (partea dreaptă). Astfel avem reprezentate: Tablele Legii; Mielul pascal; Nașterea Sfintei Fecioare Maria, pe partea dreaptă; Nașterea lui Isus, pe partea stângă; Glorificarea Sfintei Fecioare Maria, încadrată în mărețul tablou din centrul bisericii; Cei patru evangheliști, plasați la punctele de întâlnire între navata centrală și crucieră, îndreptați către cele patru vânturi pentru a proclama Vestea cea Bună a lucrării lui a lucrării lui Dumnezeu în Maria și în comunitatea tuturor acelora care se recunosc fii ai ei în Fiul lui Dumnezeu căruia ea i-a dat viață, până la marginile lumii.  

III. Vitraliile   

            Ca și cum ar vrea să exprime bucuria Bisericii care vrea să-i primească pe credincioșii săi cu brațele deschise, la nivelul ferestrelor, biserica din Huși-Corni cerne lumina care se strecoară multicolor peste fii săi înșiruindu-i pe apostoli, de o parte și de alta amintindu-le celor care intră în spațiul sacru că trebuie să fie pietre vii în edificiul spiritual zidit pe temelia Apostolilor spre gloria lui Dumnezeu. Aceștia sunt dispuși de la intrare, după cum urmează: 

1. Pe partea stîngă: Sf. Petru, Sf. Andrei, Sf. Natanael-Bartolomeu, Sf. Iacob al lui Alfeu, Sf. Matei, Sf. Filip.  

2. Pe partea dreaptă: Sf. Paul, Sf. Ioan al lui Zebedeu, Sf. Iacob al lui Zebedeu, Sf. Simon Zelotul, Sf. Toma, Sf. Iuda Tadeul.  

3. La nivelul corului sunt alte două vitralii: în partea stângă este reprezentat Regele David, cel care a organizat cultul în Israel și este considerat autorul multor, psalmi, forma cea mai profundă a rugăciunii cântate; iar în partea dreaptă este reprezentată Sfânta Cecilia, cinstită ca exemplu desăvârșit de femeie creștină ce a îmbrățișat fecioria și a suferit martiriul de dragul lui Cristos, viața ei întreagă fiind considerată un imn de preamărire a lui Dumnezeu și este cinstită de tradiție ca patroana celor care-l laudă pe Dumnezeu prin muzică.  

După această scurtă incursiune în istoria și arhitectura bisericii noastre din Huși-Corni, vă invităm la a o vizita și cinsti prin în rugă și cânt. Vă așteptăm cu drag!