Huși - muzeul viticulturii

  

Puțină lume știe că la Huși a fost înființat, în 1966, primul Muzeu Viticol din țară, un „templu al înveșnicirii tradiției viti-vinicole moldovene și naționale“, asa cum l-a descris Avram D. Tudosie, unul dintre oamenii care au reușit să dea colecției caracteristica unei vinoteci naționale.

   Municipiul Huși oferă un loc aparte pentru turiștii care ajung în zonă. este vorba despre Muzeul Viticol, un loc în care sunt îngemănate munca, priceperea, meșteșugul tradițional și dragostea podgorenilor de pe aceste meleaguri.

    Alături de sala cu 500 de vestigii viti vinicole, s-a introdus în zestre muzeului o sală de 150 figuri zoomorfe din butuci naturali de viță de vie sculptați de natură. Mai există o sală a biruinței și recunoștinței sau Sala înaintașilor și urmașilor, pe al cărui fronton tronează portretele înaintașilor din Școala și Podgoria Huși.

   Multe personalități române și străine și-au exprimat în Cartea de Aur a Școlii, de-a lungul timpului, admirația pentru Muzeul Viticol și Vinoteca Liceului, fondate în 1909. Vinoteca s-a dezvoltat în timp, având astăzi un număr de 25 de mii de probe. ea a fost înzestrată cu mostre din cele mai vestite vinuri din podgoriile țării, iar directorul de atunci, dr. Avram Tudosie, a reușit să dea acestei colecții caracteristica unei vinoteci naționale. Valoarea de unicat a vinotecii constă în aceea că, după cele două războaie mondiale, aici s-au adus și se păstrează vinuri din toate podgoriile românești.

Școala de viticultură din Huși a fost înființată la 15 ianuarie 1908, locul de naștere fiind așezat în Fundătura Broștenilor, în apropiere de gară, într-un minunat cadru natural.

Busuioaca de Bohotin, simbol al muzeului

   În anul 1937, prezentarea Busuioacei de Bohotin făcută la Huși, la Expoziția Națională de la București, a fost un triumf, microproba prezentată fiind un deliciu, mai ales că la degustare, s-a aflat jumătate din Consiliul de miniștri de atunci. ”Acest vin trebuie băut în picioare!!, s-a exprimat cineva. ”Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie”, ar fi completat regele Carol al doilea.

   Ideea transformării punctului muzeistic în entitate de istorie viticolă a sugerat-o prima dată, profesorul I.C.Teodorescu.

   Secția cea mai marea muzeului este consacrată, în exclusivitate, obiectelor vitivinicole, începând cu butuci de viță de vie tăiați în vechile forme moldovenești, până la tipurile  actuale. Se continuă cu evoluția aparaturi de cules și obținut vinul: călcător de lemn de păr de pe vremea lui Dimitrie Cantemir, mustuitoare, un teasc cu șurub unic în țară, pe care prof. I.C. Teodorescu îl definește ”teascul tipic (medieval) de Huși cu un șurub”. Urmează  teascul cu două șuruburi, zdrobitorul cu valțuri de lemn de scoruș și diferite vase de vinificație (pâlnii, hârdaie, ciubere, butoiașe sculptate, căușe din lut și din lemn). Colecția continuă cu pahare de degustare, în evoluția lor, până la paharul nominalizat pentru concursuri naționale și mondiale de vinuri. Aici este tematizată evoluția ceștilor de degustat vinul roșu, începând cu o cupă ceașcă plată din corn de bovină, o ceașcă din cristal multifațetată, convexă în interior ce datează din 1907, ceașca Concursului Național de Vinuri din 1937.

   Se continuă cu sticlele din lut ars și smălțuit din îndepărtata vechime, sticla de șampanie. Pe etajul următor este inserată evoluția ploștilor din lut ars, până la cele de lemn. într-o vitrină alăturată sunt expise unelte pentru plantarea vițelor, îngrijirea viilor, începând cu vechile cosoare și continuând cu foarfeci, clești, ferăstraie, chitonage.

 Odată cu vizitarea muzeului, este indicat să degustați Zghihara de Huși, vin conceput și produs exclusiv aici. Regretatul Radu Anton Roman spunea despre acest vin că ”numele îi vine de la turci, aceștia încercând să descrie gheara care le strângea gâtul când dădeau pe gât acest vin. Și pentru că nu puteau pronunța corect românește nici cu, nici fără vin, ieșit Zghihara. Băutura este un vin neutru, fără arome deosebite, gustul acrișor și dur, vin dintr-o bucată, ca răzeșii care-l beau răcit la răcoarea nopților de strajă”.

Supranumit şi „oraşul dintre vii“, municipiul Huşi oferă un loc aparte, pe lângă multe altele, pentru turiştii care ajung în această zonă a ţării. Este vorba despre Muzeul Viticol, un aşezământ în care sunt concentrate munca, priceperea, meşteşugul tradiţional şi dragostea podgorenilor de pe aceste meleaguri. Alături de sala cu 500 de vestigii viti-vinicole, s-a introdus în zestrea muzeului o sală de 150 figuri zoomorfe şi antropomorfe din butuci naturali de viţă-de-vie „sculptaţi de natură“. Mai există o sală a biruinţei şi recunoştinţei sau „Sala înaintaşilor şi urmaşilor“, pe al cărui fronton tronează, lângă „cheile de promoţie“, portretele „Marilor înaintaşi din Şcoala şi Podgoria Huşi“. Multe personalităţi române şi străine şi-au exprimat în Cartea de Aur a şcolii, de-a lungul timpului, admiraţia pentru Muzeul Viticol şi „Vinoteca Liceului“, fondate în 1909. De peste 60 de ani, vinoteca s-a dezvoltat, având azi un număr de 25.000 de probe. Ea a fost înzestrată cu mostre din cele mai vestite vinuri naturale din podgoriile ţării, iar directorul de atunci, doctorul Avram Tudosie, a reuşit să dea acestei colecţii caracteristica unei vinoteci naţionale.

Citeste mai mult: adev.ro/msadrh

Supranumit şi „oraşul dintre vii“, municipiul Huşi oferă un loc aparte, pe lângă multe altele, pentru turiştii care ajung în această zonă a ţării. Este vorba despre Muzeul Viticol, un aşezământ în care sunt concentrate munca, priceperea, meşteşugul tradiţional şi dragostea podgorenilor de pe aceste meleaguri. Alături de sala cu 500 de vestigii viti-vinicole, s-a introdus în zestrea muzeului o sală de 150 figuri zoomorfe şi antropomorfe din butuci naturali de viţă-de-vie „sculptaţi de natură“. Mai există o sală a biruinţei şi recunoştinţei sau „Sala înaintaşilor şi urmaşilor“, pe al cărui fronton tronează, lângă „cheile de promoţie“, portretele „Marilor înaintaşi din Şcoala şi Podgoria Huşi“.

Citeste mai mult: a