A
fost construită de Ștefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curții
domnești, funcționând de-a lungul timpului ca mănastire și catedrală
episcopală (începând de la sfarșitul secolului al XVII-lea). Monument
valoros la origine, dar reconstruit în sec. XVIII-XIX, mai pastrează
astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată si jefuită
in 1711 de tătari si recladită in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu
ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Dăramat de cutremurul din 1802, lăcasul a suferit numeroase
transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornișei, in 1945
turlele, adăugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in
1945 (pridvorul cel mare). Biserica a fost pictata de Gh. Tătărascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
Pisania, scrisă cu majuscule in limba slavonă, se afla astazi incastrata deasupra ușii de la intrare:
"Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început si a zidit această biserică în numele sfinților slăvitțlor si întru-tot-lăudaților mai-marilor apostoli Petru si Pavel, care este in Huși pe Drăslăvaț și s-a savarșit in anul 7003 (1495), iar a Domniei- sale al 38-lea curgător, luna noiembrie 30." Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost reparată prin stradania P.S. Ioachim, Episcop al Hușilor.În catedrală sunt înmormântaţi episcopii: Inochentie (1752-1782), Meletie Istrati (1851-1857), Veniamin Costache, episcop al Huşilor (1792-1796) şi mitroplit al Moldovei (1803-1843).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu