În
bisericile aflate pe cuprinsul teritoriului sau de jurisdicţie.În jurul
acestui locaş de închinăciune a funcţionat, vreme îndelungată, un
Seminar Teologic, care a format mulţi dintre viitorii clerici ai fostei
eparhii a Huşilor.Seminarul a fost înfiinţat in 1851,în vremea
episcopului Meletie Istrati.
Ansamblul arhitectural al Episcopiei Huşilor este constituit din:
Biserica
a fost construită de domnitorul Ştefan cel Mare în anul 1495, în cadrul
curţii domneşti, funcţionând de-a lungul timpului ca mânăstire şi
catedrala episcopală, începând din anul 1598.
Monument
istoric de valoare, a fost reconstruit în secolele XVIII - XIX, mai
păstrează astăzi doar urmele temeliilor şi pisania din vremea marelui
voievod.
Biserica
a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată şi jefuită în 1711
de tătari şi a fost reclădită în perioada 1753 - 1756 de către episcopul
Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Lăcaşul
a suferit numeroase transformări de la ferestre în sus; în 1863 zona
cornişei, în 1945 turlele, s-a adăugat în 1896 proscomidiarul, în 1910
veşmântăria şi în 1945 pridvorul cel mare.
Biserica a fost pictată de Gheorghe Tăttărăscu, între 1890-1891, pictură refăcută în 1945 şi în 1996.
Pisania,
scrisă cu majuscule în limba slavonă, se află astăzi încadrată deasupra
uşii de la intrare: “Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io
Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, fiul lui
Bogdan Voievod, a început şi a zidit aceasă biserică în numele
sfinţilor, slăviţilor şi întru tot laudaţilor, mai marilor apostoli
Petru şi Pavel, care este în Huşi, pe Drăslăvaţ şi s-a săvârşit în anul
7003 (1495), iar a Domniei - sale al 38-lea curgător, luna noiembrie 30
".
Cu
prilejul reactivării Episcopiei în anul 1996, biserica a fost reparată
şi resfinţită prin strădania vrednicului de pomenire Ioachim Mareş,
episcop al Huşilor în perioada 1996 - 2009.
Palatul episcopal,
a fost construit de episcopul Iacov Stamati, în anii 1782 -1792, pe
ruinele palatului domnesc, înglobând şi pivniţele din secolul XV, a ars
în 1813 şi a fost reclădit în 1849 de episcopul Sofronie Miclescu.
Turnul – clopotniţă
este situat la intrarea în incinta, pe latura de est, şi este zidit în
1938 de episcopul Nifon Criveanu, din cărămidă şi beton armat, prezintă
un plan rectangular, pe patru nivele, accesul făcându-se printr-o boltă
cu dechidere în arc.
Pivnițele casei domnești de la Episcopia Hușilor. Din
casa domneascã, construitã de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea, se
pãstreazã doar pivnițele ce au fost înglobate, în secolele XVII-XVIII,
în actualul palat episcopal. Încãperi cu ziduri din piatrã si cãrãmidã
cu bolți semicilindrice si scãri de piatrã.
Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
A fost construită de Ștefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curții
domnești, funcționând de-a lungul timpului ca mănastire și catedrală
episcopală (începând de la sfarșitul secolului al XVII-lea). Monument
valoros la origine, dar reconstruit în sec. XVIII-XIX, mai pastrează
astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată si jefuită
in 1711 de tătari si recladită in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu
ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Dăramat de cutremurul din 1802, lăcasul a suferit numeroase
transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornișei, in 1945
turlele, adăugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in
1945 (pridvorul cel mare). Biserica a fost pictata de Gh. Tătărascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
"Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, cu mila
lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început
si a zidit această biserică în numele sfinților slăvitțlor si
întru-tot-lăudaților mai-marilor apostoli Petru si Pavel, care este in
Huși pe Drăslăvaț și s-a savarșit in anul 7003 (1495), iar a Domniei-
sale al 38-lea curgător, luna noiembrie 30."
Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost
reparată prin stradania P.S. Ioachim, Episcop al Hușilor.În catedrală
sunt înmormântaţi episcopii: Inochentie (1752-1782), Meletie Istrati
(1851-1857), Veniamin Costache, episcop al Huşilor (1792-1796) şi
mitroplit al Moldovei (1803-1843). Pisania, scrisă cu majuscule in limba slavonă, se afla astazi incastrata deasupra ușii de la intrare: Palatul Episcopal
Voievodul
Ștefan cel Mare (1457-1504) a acordat Hușiului statutul de târg și a
construit aici o curte domnească, în curtea căreia a ridicat în 1495 o
biserică. Din casa domnească, construită de domnitorul Ștefan cel Mare
în secolul al XV-lea, se păstrează doar pivnițele ce au fost înglobate
în secolul al XVIII-lea în actualul palat episcopal. Pivnițele au ziduri
din piatră și cărămidă cu bolți semicilindrice și scări de piatră.
După
înființarea Episcopiei Hușilor (1598), în curtea catedralei a fost
construită o reședință episcopală. Aceasta a fost arsă de turci în 1711
și refăcută în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnitorului Nicolae
Mavrocordat. Palatul episcopal actual a fost construit între anii
1771-1792, la inițiativa episcopilor Inochentie și Iacov Stamati, pe
ruinele fostului palat domnesc (sec. XV-XVII), înglobând și pivnițele
din vremea domnitorului Ștefan cel Mare.
Reședința episcopală a ars în 1813 și a fost reclădită de episcopul Sofronie Miclescu în 1849. Fațadele au suferit unele transformări în 1890 și 1934-1938, când au fost modificate cerdacele de pe laturile de nord și de sud. A funcționat ca muzeu eparhial (1926-1949, 1983-2004) și ca muzeu municipal (1960-1982). Începând din anul 2004, aici se află reședința episcopului Hușilor. Muzeul eparhial a fost mutat într-o clădire de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aflată pe strada 1 Decembrie nr. 10. Palatul episcopal este o clădire cu plan dreptunghiular, având decroșuri pronunțate pe fațadele de est, nord și sud; parter și etaj pe pivnițele anterioare (sec. XV). Interiorul are o structură simetrică, organizată în funcție de un hol central cu scări monumentale de lemn. Fațadele sunt realizate în stil neoclasic, cu elemente baroce. sursa: wikipedia.org Turnul Clopotniță
În
secolul al XVI-lea a fost construită o poartă de acces în incinta
curții domnești. Aceasta a fost reclădită în anul 1714 de episcopul
Sava, cu sprijinul domnitorului Nicolae Mavrocordat și refăcută de
episcopul Sofronie Miclescu în 1849, odată cu zidul de incintă.
Pe locul vechii porți de acces în incinta Episcopiei, episcopul Nifon Criveanu (1934-1939) a construita în anul 1938 o clopotnita în stil moldovenesc, care a fost executata după un proiect întocmit de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. Clopotnita are secțiune pătrată, cu patru niveluri, iar la bază se află o poartă carosabilă cu deschidere semicirculară. Clopotnita este sprijinita la colțuri de contraforturi în trepte. De o parte și de alta a sa se află două corpuri scunde, cu acces spre turn și spre locuința portarului. Încăperea care adăpostește clopotnița este marcată în exterior printr-un registru de ocnițe în acoladă. Aici se află un clopot de 1730 kg, turnat din două mai mici, după modelul clopotului lucrat la Kiev pentru Biserica domnească din Bârlad de către domnitorul Vasile Lupu (1634-1653). sursa:wikipedia.org Chiliile
Între
anii 1826 și 1849, la inițiativa episcopului Sofronie Miclescu, au fost
construite încăperi pentru personalul Episcopiei. Acestea au fost
renovate de episcopul Nifon Criveanu, în 1934, odată cu zidul de incintă
de piatră, pe locul vechilor construcții din secolele XVII-XVIII. În
prezent se mai păstrează doar un corp de plan dreptunghiular, cu un
nivel, încăperi dispuse în filă și portic cu coloane din cărămidă. Acest
corp, situat pe latura de nord-est a incintei, este astăzi vitrat.
În
chiliile Episcopiei au funcționat în anumite perioade Școala de
cântăreți bisericești (1846-1859, 1892-1939) și Seminarul Eparhial
(1851-1859, 1919-1931).sursa: wikipedia.org Pivnițele casei domnești de la Episcopia Hușilor
Din
casa domnească, construită de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea, se
pãstreazã doar pivnițele ce au fost înglobate, în secolele XVII-XVIII,
în actualul palat episcopal.
Încãperi cu ziduri din piatrã si cãrãmidã cu bolți semicilindrice si scãri de piatrã. |
”Democrația în care ne-am pus atâtea speranțe este un sistem în care fiecare face ce vrea și ea este folositoare celor care nu vor binele general, ci luptă pentru binele personal.” Aristotel (420-388 î.H.)
sâmbătă, 31 mai 2014
Episcopia Hușilor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu